10 Poezii Scurte despre Moldova

Moldova, cu peisajele sale pitorești, tradițiile bogate și oamenii primitori, a inspirat numeroși poeți de-a lungul timpului. În această selecție, veți găsi 10 poezii scurte care surprind esența și frumusețea Moldovei, un omagiu adus acestei regiuni minunate.

1. Moldova, meleag de dor

Moldova mea, meleag de dor,
Cu codri verzi și cer senin,
Tu ești ca cântecul de dor,
În suflet porți un grai divin.

2. Dor de casă

Pe dealurile Moldovei, blând,
Se scaldă razele de soare,
Mi-e dor de casă, mi-e dor să plâng,
Sub nucul vechi, la sărbătoare.

3. Hora din Moldova

Când se adună toți în sat,
Și cântă-n horă ne-ncetat,
Moldova râde, prinde viață,
În jocul vechi de dimineață.

4. Prutul liniștit

Prutul curge lin, șoptind,
Legănând valuri de dor,
Moldova își plânge timpul,
Ca un veșnic călător.

5. Moldoveanca mea frumoasă

Moldoveanca mea frumoasă,
Cu ochi blânzi și chip senin,
Tu ești floarea din grădină,
Raza mea de soare-n vin.

6. Toamna în Moldova

Frunza cade, vântul bate,
Toamna vine în pridvor,
Moldova se-mbracă-n culori,
Ca o doamnă plină de dor.

7. Satul copilăriei

În satul meu cu uliți lungi,
Moldova-mi șoptește povești,
Acolo unde-am învățat,
Că-n inimi, doar dragostea crești.

8. Vinul Moldovei

Vinul curge din butoaie,
Râde lumea la ferești,
Moldova toarnă bucurie,
În pahare, suflete trupești.

9. În prag de seară

Când se lasă-n sat tăcerea,
Și luna se arată-n prag,
Moldova-și spune povestea,
Sub un cer senin și drag.

10. Moldova, colț de rai

Ești tu, Moldova, colț de rai,
Cu văi adânci și cer înalt,
În tine dorul meu găsește,
Un loc etern și neuitat.

Aceste poezii scurte surprind esența și farmecul Moldovei, evocând imagini și sentimente care ne poartă cu gândul înapoi, către rădăcini. Dacă v-au plăcut aceste versuri, vă invităm să descoperiți și alte poezii dedicate frumuseții naturii și tradițiilor românești.